Rusia intenționează să folosească următoarea rundă de negocieri trilaterale pentru a solicita din nou reducerea prezenței NATO în Europa la nivelul anului 1997, adică înainte ca România și alte foste state sovietice să devină membre, conform unor surse diplomatice citate de The Telegraph. Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al Kremlinului, a declarat ieri într-un interviu acordat presei de stat că este esențial să se includă Europa în discuțiile dintre ruși, ucraineni și americani, argumentând că prezența lor este crucială pentru a ajunge la un acord de pace. Cu toate acestea, nu este clar cât de sincere sunt declarațiile oficialului rus. The Telegraph notează, citând surse diplomatice neprecizate, că motivul real pentru care Moscova dorește includerea statelor europene la negocieri este de a obține concesii legate de extinderea NATO. Se remarcă faptul că Putin a declarat extinderea NATO drept „cauza principală” a conflictului din Ucraina.
Retragerea trupelor NATO și modificarea aranjamentelor de securitate europene
Kremlinul a indicat încă din vara trecută că președintele rus ar fi dispus să accepte compromisuri în alte domenii, cu condiția ca cerințele sale principale să fie îndeplinite. Acestea includ subminarea suveranității Ucrainei și oprirea extinderii NATO spre est, către granițele Rusiei. Cel mai probabil, Putin va solicita ca prezența NATO în Europa să revină la nivelul din 1997, când Polonia, România, Estonia, Letonia și Lituania nu erau membre ale Alianței. Aceasta ar putea implica retragerea trupelor NATO din aceste țări, dar și din Finlanda, care a aderat în 2023 și care împărtășește o graniță comună cu Rusia. Săptămâna trecută, Rusia a convenit să reia negocierile facilitate de Statele Unite și va participa luna viitoare la discuțiile tehnice trilaterale ce vor avea loc la Abu Dhabi.
Ușakov a avertizat totuși că nu se așteaptă ca această întâlnire, descrisă ca fiind „un exercițiu de probă”, să conducă la progrese semnificative. Președintele rus a cerut în mod repetat ca Ucraina să cedeze restul teritoriului din regiunea Donbas, pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească până acum. Deși Kremlinul adoptă o atitudine pesimistă față de un posibil armistițiu, Putin pare să fi fost motivat să revină la masa negocierilor de promisiunea că se vor discuta cerințele sale, precum și de decizia Washingtonului de a suspenda temporar sancțiunile asupra exporturilor rusești de combustibili. Pe de altă parte, Europa continuă să respingă cerințele Rusiei. „Poziția noastră rămâne neschimbată din ianuarie 2022”, a declarat un oficial european, referindu-se la o scrisoare trimisă Moscovei de fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg. În acel moment, Putin a sugerat că, dacă propunerile sale sunt acceptate, nu va mai invada Ucraina.
O asemenea cerere ar putea presupune retragerea trupelor aliate staționate în România, Polonia și statele baltice, dar și modificarea actualelor aranjamente de securitate din Europa. Informațiile apar în condițiile în care Rusia a acceptat reluarea negocierilor mediate de Washington, iar Kievul încearcă să devanseze întâlnirea programată inițial pentru 10 noiembrie, invocând deteriorarea situației energetice înaintea iernii. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat marți, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, că „politica de confruntare” a Uniunii Europene și NATO contribuie la prelungirea luptelor din Ucraina, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Cezar
