România trebuie să-și adapteze rapid legislația pentru a putea combate mai eficient dezinformarea din mediul online, susține Valentin Jucan, președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului, pentru G4Media. Autoritățile au nevoie de instrumente prin care să poată interveni atât asupra celor care răspândesc informații false, cât și în relația cu platformele de socializare. Jucan acuză și lipsa de combat în lupta cu dezinformarea a unor jurnaliști din media tradițională, ba chiar implicarea acestora în viralizarea narativelor false.
Cazul autospecialei de salvare din Cluj și realitățile periculoase ale dezinformării
Cazul autospecialei de salvare care a fost atacată în județul Cluj cu bâte și topoare după ce o postare pe TikTok avertiza că este vorba de o „ambulanță neagră”, care răpește copii, a redeschis discuția despre dezinformare și despre responsabilizarea celor care postează pe rețelele sociale. Nu este un fenomen nou, însă efectele capătă acum o cu totul altă dimensiune. Dacă, până acum, viralizarea informațiilor false producea consecințe mai ales la nivelul percepțiilor și al convingerilor oamenilor, acum s-a trecut la acțiune.
La fel ca în Evul Mediu, când mulțimile puteau ajunge să pedepsească „răul” la îndemnul cuiva, astăzi oamenii pot fi determinați să acționeze pe baza unei realități fabricate în mediul online. „Libertatea include dreptul de a fi prost. Și de a te exprima ca atare. Niciodată nu vei ști că o astfel de porcărie filmată se va viraliza”, susține Valentin Jucan.
Problema nu este doar conținutul inițial, susține șeful CNA, ci și mecanismul prin care acesta ajunge să fie preluat și amplificat. „De ce oamenii redistribuie așa ceva?”. Iar lupta trebuie dusă pe mai multe planuri. „De ce se întâmplă asta în societate? Cum au ajuns oamenii aceia să dea mai departe astfel de informații? Pentru că cei doi au ieșit în stradă și au acționat. Dar, dacă ne uităm la numărul de redistribuiri, la mesajele de tipul „Da, așa este”, de încuviințare, trebuie să ne întrebăm cum ajung oamenii să participe, voluntar sau involuntar, la crearea unui astfel de fenomen”, spune Valentin Jucan.
Iar un exemplu mult mai grav de cât de periculoase sunt efectele manipulării din online este recenta criză a migranților din Ceuta, când zeci de mii de marocani, organizați și îndrumați prin rețele sociale, și-au riscat viața pentru a ajunge în enclava spaniolă, în căutarea unei iluzii.
Răspândirea de informații false intră sub incidența Codului penal actual doar dacă face atingere securității naționale, la art. 404. Pedeapsa este de la 1 la 5 ani de închisoare. Doar că nu toate dezinformările se pot încadra aici. De exemplu, ce s-a întâmplat la Cluj, spune Valentin Jucan. „În momentul în care spui „Atenție, apa din Cluj este otrăvită, nu mai beți”, păi hai să mergem și cu poliția să-l întrebați puțin de unde are informația asta. Trebuie să existe și o doză de responsabilitate, nu doar să-ți pui telefonul în față și să spui „Tocmai am fost atacați de ruși”. Astea sunt exemple care afectează siguranța națională. Subiectul, de exemplu, cu barajele și cu Dunărea, e altul”, explică el.
De aceea, e nevoie de legislație, spune președintele CNA. Și nu doar pentru online. Jucan consideră că și legislația audiovizuală trebuie adaptată. El susține că televiziunile pot contribui la amplificarea unor narative false care apar inițial în mediul online, dar și invers. „Lipsa de reacție a jurnalismului adevărat, lipsa de combat a acestor narative, ba mai mult, situațiile în care narative se validează în televiziuni, narative din online, sau invers, narative care pleacă din televiziuni în online, lucrurile astea trebuie să se oprească”, a afirmat Jucan.
Președintele CNA spune că modificarea regimului sancțiunilor din audiovizual ar putea avea un efect important asupra fenomenului dezinformării. „Eu sunt ferm convins că jumătate din problema de dezinformare pe care România o are – și, după părerea mea, ar trebui să reacționăm ca și când am fi în stare de urgență pe această temă – ar putea să fie rezolvată cu o clarificare a regimului sancțiunilor în privința audiovizualului”, a adăugat el.
Președintele CNA susține că nu este suficient ca instituțiile statului să reacționeze prin postări pe rețelele sociale atunci când apare o informație falsă cu potențial de viralizare. Lupta e inegală. „Nu este suficient să pui o postare pe Facebook. Faptul că prefectul de Cluj, Serviciul Județean de Ambulanță, Raed Arafat, Ministerul de Interne au reacționat în felul ăsta este foarte bine că au făcut-o, dar este departe de a fi suficient”, a afirmat el.
Instituțiile statului trebuie să fie prezente direct pe platformele unde se răspândește informația falsă și să reacționeze coordonat. „Tu trebuie să te duci pe platforme și să plătești. Să plătești ca să fii și tu prezent, ceea ce am spus că noi vom face ca autoritate oricum”, a spus Jucan.
Iar o altă parte importantă a luptei este găsirea finanțatorilor în cazul campaniilor coordonate de răspândire a știrilor false. „Fie te duci și cauți pe cei care finanțează aceste narative ca să apară în platforme dacă ele au un comportament inautentic, fiindcă acolo este vorba de bani, de fapt, în spate, fie te duci după grupurile noastre de idioți utili și vezi cine stă în spate să gândească toate nebuniile astea, fie pui la punct grupul de comunicare strategică”, a mai spus președintele CNA.
Educația media nu este suficientă, România este în prima linie a dezinformării
Educația media este necesară, însă nu poate rezolva singură fenomenul dezinformării. E un fenomen relativ nou, cel al răspândirii de știri false în online și nu sunt încă puse la punct toate mecanismele de combatere nicăieri în lume, explică Valentin Jucan. „Colegii noștri din țările nordice, din marile țări nordice, și când spun mari, mă refer la nivelul excepțional de educație, și ei spun că se confruntă cu niște noi subiecte la care nu fac față, nu știu cum să reacționeze”, a afirmat el.
România se află „în prima linie” în ceea ce privește fenomenul dezinformării și alte state europene urmăresc modul în care autoritățile române răspund acestor provocări, explică Valentin Jucan. „Fiecare țară și-a dezvoltat niște mecanisme proprii în funcție de realitățile din fiecare țară. În domeniul cu care ne confruntăm noi, din păcate pentru noi, suntem în prima linie. Celelalte state se uită să vadă cum reacționăm și noi”, a declarat președintele CNA.
Polonia își consolidează mecanismele de combatere a dezinformării și își modifică inclusiv cadrul penal, în timp ce Franța și Germania se confruntă, la rândul lor, cu ceea ce oficialul numește „ingerințe” și „incursiuni străine” în spațiul online, spune el. CNA susține măsuri care să introducă un grad mai mare de responsabilitate în mediul online în România, spune președintele instituției.
„Noi susținem absolut, nu orice, ci susținem aceste măsuri care să poată să aducă responsabilitate în aceste rețele”, spune el. „Noi anul trecut, ca instituții – nu numai noi, CNA, Autoritatea Electorală Permanentă, ANCOM, cei de la Ministerul de Interne – fiecare cum apreciază, dar noi știm de ce avem nevoie ca să putem interveni. Eu nu mă erijez în purtătorul de cuvânt al nimănui, dar cel puțin la nivelul CNA știm foarte bine de ce avem nevoie. De o lege”, a spus Jucan.
„Nu putem continua așa. Deci n-avem cum, România n-are cum să continue așa”, a concluzionat președintele CNA.
Bogdan Marinescu
