Adaugă 6pm.ro ca sursă preferată în Google
Ministerul Educației și Cercetării se pregătește să facă o schimbare majoră în modul în care se abordează radicalizarea elevilor, începând cu anul 2027. Un proiect de strategie națională, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie 2026, anunță evaluări anuale în 100 de școli, instruirea a 4.000 de consilieri și psihologi școlari, precum și introducerea unor proceduri pentru identificarea riscurilor de extremism violent. Aceste măsuri sunt însoțite de o discuție intensă cu Ministerul Afacerilor Interne, despre posibilitatea ca polițiștii de proximitate să fie prezenți în școli, în special în unitățile de învățământ unde problemele sunt mai grave. O variantă luată în calcul este chiar asigurarea pazei de către Jandarmerie. Profesorii pot primi amenzi de 5.000 de lei dacă țipă la elevi. Citește și: Când intră prima didactică de 1.500 de lei pe card în 2026.
Radicalizarea elevilor: ce schimbări pregătește Ministerul Educației din 2027
Radicalizarea elevilor devine una dintre preocupările principale ale Ministerului Educației și Cercetării. Proiectul de strategie națională are ca scop prevenirea radicalizării înainte ca influențele extremiste să se transforme în comportamente violente. Autoritățile urmăresc dezvoltarea unor mecanisme prin care școlile să poată recunoaște situațiile de risc și să intervină prin măsuri educaționale și de sprijin.
Planul include evaluarea anuală a unor unități de învățământ, formarea specialiștilor, actualizarea procedurilor privind violența școlară și organizarea unor activități pentru elevi și părinți. O componentă importantă este colaborarea dintre instituțiile de învățământ și structurile responsabile de protecția copilului. Scopul declarat este identificarea timpurie a situațiilor problematice și prevenirea violenței, nu sancționarea unor convingeri personale.
Documentul pornește de la ideea că radicalizarea poate avea cauze multiple și că intervenția trebuie adaptată fiecărui caz. În acest sens, pregătirea profesorilor și a psihologilor școlari ar urma să joace un rol esențial. Profesorii vor primi pregătire pentru recunoașterea propagandei extremiste și a metodelor de recrutare, fără ca opiniile personale sau comportamentele izolate ale elevilor să fie considerate automat dovezi de radicalizare.
Profesorii și specialiștii din școli vor primi instruire pentru a înțelege modul în care se manifestă propaganda extremistă și metodele folosite pentru atragerea tinerilor în grupări radicale. Pregătirea va include recunoașterea unor simboluri extremiste, a mesajelor care promovează violența și a tehnicilor de manipulare utilizate în mediul online. Un alt obiectiv este înțelegerea schimbărilor de comportament care, în anumite contexte, pot semnala existența unor riscuri.
Totuși, documentul nu stabilește că un elev retras, nemulțumit sau care exprimă opinii controversate trebuie considerat automat radicalizat. Adolescența este o perioadă în care pot apărea schimbări emoționale și comportamentale din numeroase motive. De aceea, identificarea riscurilor trebuie să țină cont de context, de existența unor indicii concrete și de evaluarea realizată de personal calificat. Diferența dintre exprimarea unei opinii și promovarea violenței este esențială. O convingere politică sau religioasă, exprimată pașnic, nu constituie prin ea însăși un indiciu de extremism violent.
Cezar
