Salariile minime din Uniunea Europeană continuă, în 2026, să difere mult de la un stat la altul, iar distanța dintre vestul și estul continentului rămâne importantă. Datele Eurostat valabile la 1 iulie plasează România în jumătatea inferioară a clasamentului exprimat în euro, însă poziția ei se îmbunătățește atunci când în calcul intră și puterea de cumpărare. Decalajele economice și costul vieții, diferit de la o țară la alta, mențin diferențe semnificative între salariile minime din statele membre, potrivit sursei citate. Aceste praguri oglindesc atât nivelul de dezvoltare al fiecărei economii, cât și traiul angajaților. La 1 iulie, cel mai mic salariu minim brut lunar din UE era cel din Bulgaria, de 620 de euro, iar cel mai mare se înregistra în Luxemburg, cu 2.771 de euro. Comparația pe 2026 readuce în discuție locul României între economiile europene, dar și distanța dintre veniturile nominale și ceea ce își pot permite efectiv oamenii cu banii câștigați.
Clasamentul salariilor minime brute lunare din UE
Clasamentul salariilor minime brute lunare din UE e condus de Luxemburg, cu 2.771 de euro. Pe următoarele poziții se află Irlanda, Germania, Țările de Jos și Belgia, state în care pragul minim trece de 2.200 de euro lunar. Locul al șaselea îi revine Franței, cu 1.867 de euro, după care vin Slovenia și Spania. Explicația ține de specificul fiecărei economii naționale, dar și de felul în care fiecare țară își stabilește salariul minim. Un nivel salarial ridicat nu garantează însă o putere de cumpărare pe măsură. Acolo unde locuințele, serviciile și celelalte cheltuieli obișnuite costă mai mult, angajații folosesc o parte mai mare din venit doar pentru nevoile de bază. Economiile din vestul și nordul Europei sunt, în general, mai productive și oferă venituri nominale mai mari. Multe dintre statele din centrul și estul continentului au salarii minime mai mici, chiar dacă acestea au fost majorate considerabil în ultimii ani.
Puterea de cumpărare și influența prețurilor asupra veniturilor
Nivelul salariilor depinde, conform aceleiași surse, de productivitatea muncii, de structura economiei, de investiții, de legislația fiecărei țări și de modul în care se negociază salariile. Niciun indicator economic luat separat nu poate explica, așadar, cât de mare e salariul minim într-un stat. Exprimate în euro, salariile arată doar nivelul veniturilor nominale, fără să spună pe deplin ce își pot cumpăra angajații din fiecare țară, în condițiile în care prețurile bunurilor și serviciilor variază mult în interiorul UE. Pentru o comparație mai relevantă, Eurostat recurge la standardul puterii de cumpărare (PPS), care corectează valorile în funcție de diferențele de preț dintre state. Raportat la acest indicator, clasamentul arată altfel: primul loc revine Germaniei, care trece înaintea Luxemburgului, iar România urcă față de poziția din ierarhia în euro. Salariile nominale nu devin prin asta egale, precizează Adevărul, dar nivelul prețurilor influențează cât valorează, în realitate, veniturile. Chiar și așa, PPS servește doar la comparații și nu reflectă perfect traiul fiecărui angajat. Bugetul unei gospodării se poate schimba semnificativ în funcție de cheltuielile personale, de situația locuinței, de taxe și de accesul la serviciile publice.
Salariile minime din România și impactul pe termen lung
Deși salariul minim din România a crescut în ultimii zece ani, țara rămâne în partea de jos a clasamentului european în euro. Distanța față de economiile cu venituri mari continuă să fie importantă, chiar dacă prețurile sunt, de multe ori, mai scăzute decât în vestul Europei. Majorarea salariului minim poate aduce venituri mai mari în gospodării și poate stimula consumul, se precizează în analiză. Cât de mult se îmbunătățește traiul depinde însă și de inflație, de costul locuirii și de felul în care evoluează celelalte cheltuieli. Pentru firme, salariile mai mari pot aduce presiuni suplimentare asupra costurilor, mai ales în domeniile cu marje mici și productivitate redusă. Pe termen lung, susținerea unor salarii mai ridicate ține, potrivit analizei citate, de investiții, de modernizarea tehnologică, de educație și de creșterea valorii adăugate. Datele Eurostat valabile la 1 iulie 2026 arată salariile minime naționale brute lunare, în euro, adică sumele de dinainte de plata impozitelor și a contribuțiilor sociale datorate de angajat:
B. Zamfir
