Adaugă 6pm.ro ca sursă preferată în Google
În anul 2026, veniturile bugetare ale României sunt estimate la 730 de miliarde de lei, iar cheltuielile prevăzute se ridică la 860 de miliarde de lei, ceea ce duce la un deficit de 150 de miliarde de lei. Pentru acoperirea acestui deficit, se vor solicita împrumuturi, dintre care 60 de miliarde de lei vor fi alocate pentru plata dobânzilor datoriei publice, o sumă echivalentă cu costul construirii a 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale.
Pentru a înțelege impactul cheltuielilor cu dobânzile, cititorul poate consulta explicațiile oferite de Nicușor Dan privind compararea cu investiții infrastructurale.
„Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe 5 ani – şi granturi, şi împrumuturi – sau 2.500 de kilometri de autostradă de la zero; sau 45 de spitale regionale. Ăştia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem, în anul 2026”
— Nicuşor Dan, preşedintele României
Riscuri financiare și consecințe pentru economie
Nicușor Dan a spus că agențiile de rating analizează capacitatea României de a-și plăti datoriile și pot afecta alegerea investitorilor. O eventuală scădere a ratingului ar putea determina ieșirea capitalurilor străine, forțând România să-și caute finanțare de la surse alternative, care ar putea impune rate de dobândă mai mari. Situația ar putea conduce din nou la intervenția Fondului Monetar Internațional, dar în condiții foarte dure privind consolidarea bugetară. Dacă noii furnizori de bani nu reușesc să acopere nevoile bugetului de stat, România s-ar putea confrunta din nou cu cererea de sprijin de la Fondul Monetar Internațional, așa cum s-a întâmplat în anul 2009.
Un alt pericol pe care Nicușor Dan l-a subliniat este scăderea valorii monedei naționale, dacă se înregistrează un lipsă de încredere din partea investitorilor. Dacă se produce o astfel de situație, revenirea la standarde obișnuite de finanțare ar dura mult timp, a explicat liderul, menționând că în medie ar fi nevoie de șase-șapte ani pentru ca piețele să-și recâștige încrederea după un declin. Ca exemplu, a adus în discuție situația României, care a suferit o asemenea pierdere în anul 2008 și a reușit să o recupereze abia în 2014.
Nicușor Dan a subliniat că scăderea calificativului acordat României și creșterea cheltuielilor statului pentru împrumuturi ar putea avea efecte semnificative asupra economiei. Nicușor Dan a atras atenția că acest lucru ar putea duce la o majorare a dobânzilor percepute de către cetățeni și de către firme, punând presiune suplimentară asupra companiilor care deja se confruntă cu probleme financiare. Nicușor Dan a atras atenția că firmele care se confruntă deja cu dificultăți financiare ar putea să-și închidă activitatea, ceea ce ar genera pierderi de locuri de muncă.
Cheltuieli bugetare și măsuri necesare
Nicușor Dan a reiterat faptul că diminuarea deficitului bugetar nu poate fi realizată decât prin măsuri concrete privind salariile din administrația publică și pensiile, cele mai mari surse de cheltuieli din buget. În plus, a condamnat blocajul politic și dezbaterile fără sens, care au consumat resurse temporale esențiale.
La evenimentul de presă ținut în Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a declarat că dorește să abordeze patru subiecte importante privind contextul economic și politic din România. El a subliniat că este esențială analiza oferită de agențiile de rating, a analizat impactul unei eventuale participări a AUR la guvern, a discutat consecințele posibile ale organizării alegerilor anticipate și a evaluat posibilitatea ca PNL și USR să conducă țara fără sprijinul PSD, luând în calcul structura actuală a Parlamentului.
