Adaugă 6pm.ro ca sursă preferată în Google
Prin intermediul mecanismului european SAFE, România a obținut un împrumut în valoare de aproximativ 16,68 miliarde de euro, dintre care peste 5,7 miliarde de euro vor fi direcționate către contracte semnate cu compania germană Rheinmetall. Suma împrumutată va fi rambursată de către statul român, iar modul în care aceste fonduri vor fi alocate va influența semnificativ bugetul și dezvoltarea industriei de apărare din țară. În cadrul anchetei deschise în acest caz, este esențial să se sublinieze faptul că toți cei implicați sunt considerați nevinovați până la dovedirea existenței unei vinovății.
Împrumutul obținut prin SAFE a generat nelămuriri privind alocarea fondurilor și transparența procesului.
Deciziile luate în spatele scenei
Programul european SAFE, considerat o șansă semnificativă pentru actualizarea structurii militare a României, a generat numeroase nelămuriri legate de modul în care se iau deciziile, distribuirea contractelor și identitatea reală a celor care beneficiază de fondurile europene. Investigarea realizată de Q Magazine a evidențiat numeroase lacune în procesul de alegere a furnizorilor, precum și dispariția unor inițiative industriale, ridicând întrebări privind eficacitatea măsurilor luate și posibilitatea ca sectorul de apărare național să nu obțină beneficiile promise de proiect.
Fostul ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat o schimbare a alocării banilor inițial destinați pentru proiectul Piranha 5, acestea fiind redirecționate spre cumpărarea unor mașini de luptă pentru infanterie. El a prezentat un plan care include achiziția a 298 de vehicule militare, însă a fost acuzat că nu a oferit suficientă claritate privind modul în care s-au ales contractele. Printre modificările aduse în programele de echipare se află abandonul proiectului Piranha 5, inițiat de General Dynamics European Land Systems și Uzina Mecanică București. Conform unor investigații publicate de Q Magazine, banii care ar fi trebuit să susțină acest proiect au fost redirecționați către o achiziție de mașini de luptă pentru infanterie, cadrul acestui program fiind compania Rheinmetall.
După ce premierul Ilie Bolojan a aprobat documentele de analiză legate de proiectele de înzestrare, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului, a luat conducerea unui grup interinstituțional care a analizat ofertele pentru contractele SAFE. Conform informațiilor oferite de Ministerul Apărării, procesul de comparare a ofertelor nu a fost efectuat în cadrul instituției, ci de către echipa interinstituțională, condusă de Cancelaria Prim-ministrului. În data de 27 și 28 aprilie, au fost anunțate rezultatele selecției, printre care și atribuirea contractului companiei Rheinmetall Automecanica pentru programul de achiziție a vehiculelor de luptă pentru infanterie.
La centrul dezbaterii legate de acordarea contractelor SAFE se află și generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, care deține funcția de șef al Direcției Generale Armamente din momentul în care a fost numit în iulie 2025. Sub conducerea sa, structura are responsabilități clare privind administrarea programelor de dotare a Armatei, printre care și cele semnate prin mecanismul european SAFE. Conform acuzațiilor lui Sorin Grindeanu, generalul Pleșa a participat la negocierile contractelor SAFE și a fost prezent în cadrul audierilor parlamentare, alături de Radu Miruță.
Controverse și cereri de clarificări
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a discutat posibilitatea renegocierii contractelor cu Rheinmetall și a ridicat întrebări privind relevanța achizițiilor SAFE. Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, a acuzat Radu Miruță că a afectat investițiile în industria națională de apărare. Curtea Constituțională a constatat un conflict juridic de natură constituțională legat de OUG 38/2026. În această situație, rămâne de clarificat în ce măsură modificările legislative pot influența derularea contractelor și obligațiile asumate de stat.
