Stimulaţi de telemuncă, mulţi străini optează pentru clima bună şi securitatea din Portugalia pentru a-şi stabili „biroul” în această ţară, aşa că executivul de la Lisabona s-a gândit să profite de sosirea „nomazilor digitali” şi să emită o viză specifică, dar cu o condiţie: „nomazii digitali” trebuie să câştige aproape 3.000 de euro pe lună.
Cu această viză, care a intrat în vigoare la 30 octombrie 2022, Portugalia a urmat paşii altor state cu „instrumente” similare, în contextul în care această ţară europeană era considerată una dintre cele mai bune destinaţii pentru lucrătorii „remote”.
Platforma NomadList situează Lisabona în fruntea listei oraşelor şi include alte două regiuni portugheze, Madeira şi Porto, în „top 10”.
Noua viză poate „da un impuls” sosirilor, pentru că „va clarifica procesul şi va înlesni accesul”, a explicat pentru EFE avocatul Henrique Nunes, asociat coordonator pentru imigraţie la biroul de avocatură CMS Portugal.
Noua viză se doreşte a fi alternativa la viza D7, în vigoare – un permis de şedere extrem de popular, care se referă în principal la pensionari din ţări terţe şi la cei care au „câştiguri pasive”. Deţinătorii vizei D7 trebuie să câştige lunar doar echivalentul salariului minim din Portugalia, adică 822,5 euro pe lună. Totuşi, aceste câştiguri trebuie să provină din venituri „pasive” cum ar fi chiriile sau investiţiile.
Noul document include o condiţie suplimentară. În afara actelor doveditoare de free-lancer sau privind existenţa unor relaţii de muncă, solicitanţii trebuie să demonstreze că au venituri lunare medii în ultimul trimestru echivalente cu cel puţin patru salarii minime din Portugalia: adică un total de 2.820 euro.
Potrivit noii scheme, lucrătorii „remote” vor putea trăi şi lucra în Portugalia până la 12 luni pe an, potrivit Euronews. Noua viză – denumită oficial „viză de reşedinţă pentru exercitarea activităţii profesionale prin sistem remote în afara teritoriului naţional” – vizează profesioniştii din diverse domenii.
Odată cu sosirea „nomazilor digitali” – în marea lor majoritate americani, urmaţi de britanici – au proliferat spaţiile de coworking şi coliving, spaţii pentru a munci şi a trăi în comunitate.
