În ultimele luni, o nouă tendință a devenit virală pe rețelele de socializare, atrăgând atenția atât a tinerilor, cât și a publicului larg. Denumită „pheromone maxxing”, adică maximizarea efectului feromonilor, aceasta este o ramură a mișcării mai largi numită „looksmaxxing”, în care orice aspect al corpului poate fi „optimizat” pentru mai multă atenție și succes romantic. Susținătorii acestui trend cred că, evitând produsele de igienă, mirosul natural al corpului devine mai puternic, iar odată cu el și presupusele semnale chimice care ar spori atractivitatea, potrivit totuldespremame.ro.
De unde vine ideea și ce spune știința?
La baza acestui fenomen se află un fapt real: feromonii sunt substanțe chimice folosite de indivizii aceleiași specii pentru a transmite semnale între ei. La insecte și la unele animale, aceste substanțe pot avertiza asupra unui pericol, pot delimita un teritoriu sau pot ajuta la găsirea unui partener. La oameni, mirosul corpului ar putea juca un rol în atracție, dar, până acum, niciun studiu nu a reușit să identifice un feromon sexual uman cu efect clar și previzibil.
Această zonă încă neclarificată de cercetare a fost redusă pe TikTok la o singură idee: dacă feromonul presupus s-ar afla chiar în mirosul natural al pielii, atunci spălatul și deodorantul l-ar putea elimina. Pentru a-l păstra și a-i amplifica efectul, unii adolescenți evită deodorantul, renunță la dușurile obișnuite și refolosesc același tricou de mai multe ori, mai cu seamă înainte de o întâlnire.
Formele extreme ale trendului, semnalate de publicații precum VICE și New York Post, îi arată pe unii adepți purtând deliberat haine nespălate, în timp ce alții susțin că își beau propria urină, pentru a „elimina toxinele” prin transpirație. Nicio dovadă nu confirmă vreun beneficiu al acestei practici, iar organizația americană Poison Control atrage atenția, dimpotrivă, că urina poate conține bacterii și nu este indicat să fie consumată.
Ce spune comunitatea și ce se întâmplă în practică?
Ironia este că „pheromone maxxing” a apărut la scurt timp după „smellmaxxing”, fascinația unor băieți din generațiile Z și Alpha pentru parfumuri. Revista Men Health a scris pe larg despre adolescenții care își aleg parfumul în funcție de context și merg împreună la cumpărături pentru a testa lansările. Un adolescent de 15 ani relata că deține circa 18 parfumuri și că pasiunea aceasta l-a ajutat să socializeze mai ușor cu colegii, mirosul plăcut devenind atât o unealtă de sedus, cât și un bilet de acces în grup.
Noul trend inversează complet regulile de până acum: dacă înainte tinerii erau îndemnați să caute aroma ideală, acum li se spune că cel mai eficient „parfum” este chiar mirosul propriului corp. „Pheromone maxxing” este cea mai recentă ramură a „looksmaxxing-ului”, concept apărut în comunitățile masculine online și popularizat ulterior pe TikTok. Recomandările de la baza acestei mișcări pot părea banale: o tunsoare reușită, haine îngrijite, mișcare fizică sau rutină de îngrijire a pielii, practici strânse sub eticheta „softmaxxing”.
De aici, algoritmul împinge însă spre variante din ce în ce mai neobișnuite: „mewing”-ul promite un maxilar mai conturat prin repoziționarea limbii, „gymmaxxing”-ul transformă sala de sport într-un mijloc de creștere a valorii personale, „auramaxxing”-ul urmărește o prezență cât mai enigmatică, iar „rizzmaxxing”-ul, sporirea carismei și a succesului în dragoste.
Pentru o generație obișnuită să folosească mai multe aplicații simultan pentru o singură întâlnire, care se confruntă cu mesaje rămase la „seen” și cu decizii luate în câteva secunde, promisiunea unei formule secrete de atracție se vinde ușor: nu mai e nevoie de abilități de flirt, de o conversație captivantă sau de acceptarea unui eventual refuz, ci doar de găsirea „trucului” pe care ceilalți nu îl cunosc încă și de exploatarea lui la maximum.
Discursul de pe TikTok împrumută vocabularul jocurilor video: orice trăsătură poate fi îmbunătățită, orice dezavantaj poate fi compensat, iar atractivitatea poate fi „urcată la nivelul următor”. Corpul ajunge să fie tratat ca un avatar care trebuie actualizat și „forjat la maxim” permanent. Pentru American Psychological Association, psihoterapeutul Roberto Olivardia a explicat că rețelele sociale îi expun pe tineri unor comparații nesfârșite și transformă grijile legate de propriul corp în reguli, scoruri și soluții aparent exacte.
Unele cercetări arată o legătură între mirosul corporal și modul în care percepem o persoană. Celebrul experiment al „tricourilor transpirate”, din 1995, a sugerat că femeile ar putea prefera mirosul bărbaților al căror profil imunitar e diferit. De aici și până la a renunța la duș înainte de o întâlnire este însă un drum lung: o analiză științifică din 2025 arată că nu a fost identificat, până acum, un feromon sexual uman cu efect clar și constant, iar mirosul individual nu trebuie confundat cu cel produs de transpirație, bacterii sau haine nepurtate proaspăt.
„Pheromone maxxing” vorbește, așadar, mai puțin despre feromoni și mai mult despre nevoia tinerilor de a transforma atracția într-o formulă pe care o pot controla. Chimia dintre doi oameni rămâne, din păcate pentru cei ghidați de TikTok, greu de optimizat, iar dușul, nu lipsa lui, are în continuare cele mai mari șanse să facă diferența la o întâlnire.
Cezar
