Te doare spatele după câteva ore la birou. Te odihnești două zile, pare că trece, apoi durerea revine după o călătorie lungă, după ce cari ceva greu sau chiar fără un motiv evident.
Este un scenariu foarte frecvent.
Prima reacție este adesea repausul: „stau câteva zile și îmi trece”.
Pentru un episod scurt, această strategie poate părea că funcționează. Dar dacă durerea revine constant, mobilitatea scade sau începi să eviți activitățile obișnuite de teamă că „iar te va lua spatele”, problema trebuie privită diferit.
Durerea de spate nu înseamnă automat hernie de disc și nici nu presupune obligatoriu RMN, injecții sau operație.
În foarte multe situații, cheia este să înțelegi suficient de bine cauza și să reconstruiești treptat mișcarea și funcția.
De ce apare atât de des durerea de spate
Coloana vertebrală nu funcționează singură.
Mișcarea depinde de:
- articulații;
- mușchi;
- ligamente;
- discuri intervertebrale;
- nervi;
- controlul posturii;
- mobilitatea șoldurilor;
- forța trunchiului.
Durerea poate apărea după:
- efort neobișnuit;
- ridicarea unei greutăți;
- multe ore petrecute pe scaun;
- sedentarism;
- o perioadă de imobilizare;
- activitate sportivă;
- mișcări repetitive.
Uneori există și probleme precum artroza, modificări degenerative ale coloanei, hernii de disc sau alte afecțiuni.
Dar aspectul unei investigații imagistice și intensitatea durerii nu merg întotdeauna mână în mână.
Repausul total nu este, în general, soluția pe termen lung
Atunci când spatele doare, este firesc să limitezi temporar activitățile care agravează evident simptomele.
Asta este diferit de repausul prelungit la pat.
Ghidurile actuale pentru durerea lombară recomandă, în majoritatea situațiilor fără semne de alarmă, păstrarea activității în limitele tolerate și revenirea progresivă către activitățile normale.
Imobilizarea prelungită poate contribui la:
- scăderea forței musculare;
- rigiditate;
- pierderea condiției fizice;
- teamă de mișcare;
- toleranță tot mai mică la efort.
Se poate forma astfel un cerc:
doare → mă mișc mai puțin → pierd forță → tolerez mai greu efortul → mă doare din nou.
Recuperarea încearcă tocmai să rupă acest cerc.
Mișcarea nu înseamnă că trebuie să „forțezi prin durere”
Recomandarea de a rămâne activ nu înseamnă că pacientul trebuie să ignore orice simptom.
Mișcarea trebuie adaptată.
Un program poate urmări progresiv:
- mobilitatea;
- controlul trunchiului;
- forța;
- rezistența;
- toleranța la efort;
- revenirea la activitățile zilnice.
Exercițiile potrivite pentru un adult sedentar cu durere lombară recurentă pot fi foarte diferite de cele pentru un sportiv sau pentru o persoană în vârstă.
De aceea, „am găsit cinci exerciții pentru spate pe internet” nu este același lucru cu un program individualizat.
Când durerea care revine merită evaluată
Un episod izolat care se ameliorează rapid poate să nu necesite investigații complexe.
Este însă utilă evaluarea atunci când durerea:
- persistă;
- revine frecvent;
- limitează mersul sau activitățile;
- împiedică somnul;
- te face să eviți mișcarea;
- reapare imediat după revenirea la efort;
- este însoțită de reducerea mobilității.
Uneori problema nu este doar intensitatea durerii.
Mai important este ceea ce nu mai poți face din cauza ei.
Recuperarea medicală nu începe direct cu proceduri
În cadrul Clinicii Prevencia, evaluarea de Medicină Fizică și Reabilitare nu înseamnă automat: „fac zece ședințe de fizioterapie”.
„fac zece ședințe de fizioterapie”.
Prima etapă este evaluarea.
Medicul poate analiza:
- localizarea durerii;
- momentul apariției;
- mișcările care o agravează;
- mobilitatea;
- forța;
- postura;
- eventualele simptome neurologice;
- investigațiile existente;
- bolile asociate.
Abia apoi poate fi stabilit dacă pacientul are nevoie de:
- exercițiu terapeutic;
- kinetoterapie;
- alte proceduri de recuperare;
- investigații suplimentare;
- evaluarea unei alte specialități.
Pentru pacienții care vor să înțeleagă mai bine această etapă există și un ghid despre recuperarea după durerile de coloană, kinetoterapie și revenirea treptată la activitate.
Când este utilă kinetoterapia
Kinetoterapia folosește mișcarea și exercițiul în scop terapeutic.
În funcție de problemă, programul poate urmări:
- creșterea mobilității;
- recâștigarea forței;
- îmbunătățirea controlului muscular;
- reducerea limitărilor funcționale;
- revenirea la activități.
Un program bun nu este neapărat spectaculos.
Uneori începe prin exerciții simple, dozate astfel încât pacientul să le poată face corect și repetat.
Pe măsură ce toleranța crește, dificultatea poate fi ajustată.
„Am coloană uzată” nu înseamnă că trebuie să evit mișcarea
După o radiografie sau un RMN, mulți pacienți primesc formulări precum:
- modificări degenerative;
- spondiloză;
- discopatie;
- protruzie;
- hernie de disc.
Uneori rezultatul produce mai multă teamă decât durerea însăși.
Pacientul începe să creadă că orice mișcare îi poate deteriora coloana.
Dar modificările degenerative devin mai frecvente odată cu vârsta și pot exista inclusiv la persoane fără simptome importante.
Investigația trebuie interpretată împreună cu tabloul clinic.
Hernia de disc înseamnă automat operație?
Nu.
Multe persoane cu hernie de disc sunt tratate fără intervenție chirurgicală.
Conduita depinde de:
- simptome;
- examenul neurologic;
- intensitatea și evoluția durerii;
- deficitul de forță;
- rezultatele investigațiilor;
- răspunsul la tratamentul conservator.
Există însă situații neurologice care necesită evaluare rapidă și nu trebuie tratate ca o simplă durere de spate.
RMN-ul nu este obligatoriu pentru orice durere lombară
Este una dintre cele mai frecvente confuzii.
„Mă doare spatele, deci trebuie să fac RMN.”
În realitate, ghidurile nu recomandă imagistică de rutină pentru orice episod de durere lombară nespecifică.
RMN-ul sau alte investigații devin utile atunci când:
- există anumite semnale de alarmă;
- există suspiciunea unei cauze specifice;
- apar simptome neurologice relevante;
- rezultatul investigației ar putea schimba conduita.
O investigație făcută doar „ca să vedem ce găsim” poate descoperi modificări care nu explică simptomele.
Durerea care coboară pe picior trebuie evaluată diferit
Dacă durerea lombară coboară către fesă și picior, poate exista iritarea unei rădăcini nervoase.
Pacientul poate descrie:
- durere;
- furnicături;
- amorțeală;
- senzație de arsură.
Nu orice durere care iradiază necesită operație.
Dar devine mai importantă evaluarea dacă apare și:
- scăderea forței;
- dificultatea de a merge;
- agravarea rapidă;
- alte semne neurologice.
Când durerea de spate este o urgență
Există simptome care schimbă complet situația.
Solicită evaluare medicală rapidă dacă durerea de spate este asociată cu:
- pierderea controlului urinar sau intestinal;
- amorțeală importantă în zona perineală;
- slăbiciune progresivă a unui picior sau a ambelor;
- traumatism important;
- febră și stare generală alterată;
- durere severă cu deteriorare rapidă.
Aceste situații nu trebuie tratate prin repaus și programarea unei ședințe de recuperare.
Prioritatea este clarificarea cauzei.
Durerea de spate asociată cu rigiditate matinală poate avea alt traseu
Nu toate durerile lombare sunt mecanice.
Există situații în care durerea:
- apare la o persoană mai tânără;
- este importantă după repaus;
- trezește pacientul noaptea;
- este însoțită de rigiditate dimineața;
- se ameliorează prin mișcare.
În acest context poate fi luată în calcul și o cauză inflamatorie, iar evaluarea reumatologică poate deveni relevantă.
Recuperarea nu trebuie să întârzie diagnosticarea unei boli inflamatorii active.
Ortoped, neurolog sau medic de recuperare?
Nu există o singură regulă pentru toate durerile de spate.
Ortopedia poate deveni importantă în traumatisme și anumite probleme structurale.
Neurologia este relevantă atunci când există simptome neurologice sau trebuie evaluată afectarea nervilor.
Reumatologia poate fi necesară dacă există suspiciunea unei boli inflamatorii.
Medicina Fizică și de Reabilitare are un rol important atunci când problema principală este recuperarea funcției, mobilității și toleranței la activitate, după ce tabloul a fost suficient de bine clarificat.
Uneori specialitățile sunt complementare.
Fizioterapia și kinetoterapia nu sunt același lucru
Termenii sunt folosiți adesea împreună, dar nu descriu exact același lucru.
Kinetoterapia se bazează pe exercițiu și mișcare terapeutică.
Procedurile de fizioterapie utilizează diferite forme de energie fizică și pot fi indicate în anumite situații.
Programul de recuperare poate include una sau mai multe componente.
Important este ca acestea să fie alese în funcție de problemă, nu doar pentru că „așa se face la durerea de spate”.
Masajul poate ajuta, dar nu rezolvă singur cauza
Masajul poate produce relaxare și poate reduce temporar anumite simptome.
Pentru unele persoane poate face parte dintr-o abordare mai amplă.
Dar dacă pacientul revine săptămână de săptămână la masaj, iar după câteva zile durerea reapare identic, merită analizat de ce problema persistă.
În durerea cronică, strategiile bazate exclusiv pe tratamente pasive sunt rareori suficiente pentru recâștigarea funcției pe termen lung.
Cât durează recuperarea
Nu există un număr universal de ședințe.
Depinde de:
- cauză;
- durata simptomelor;
- nivelul de activitate;
- vârstă;
- boli asociate;
- obiective;
- răspunsul la program.
Un pacient poate dori să revină la activitățile obișnuite fără durere.
Altul poate avea ca obiectiv întoarcerea la sport.
Pentru o persoană în vârstă, obiectivul poate fi să meargă în siguranță și să rămână independentă.
Programul trebuie construit în jurul funcției pe care vrem să o recuperăm.
Durerea cronică este diferită de o accidentare recentă
Durerea care persistă mai mult timp nu este doar o versiune mai lungă a durerii acute.
Pe măsură ce problema devine cronică pot apărea:
- reducerea activității;
- scăderea forței;
- somn deficitar;
- teamă de mișcare;
- frustrare;
- modificarea modului în care sistemul nervos procesează durerea.
De aceea, Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru durerea lombară cronică primară o abordare individualizată, care poate combina educația, exercițiile și alte intervenții, în locul unei singure metode aplicate tuturor pacienților.
„Dacă doare, înseamnă că îmi fac rău?”
Nu întotdeauna.
Durerea este un semnal important, dar relația dintre durere și leziunea tisulară devine mai complexă în afecțiunile cronice.
Un anumit disconfort în timpul revenirii la mișcare nu înseamnă automat că structurile coloanei sunt deteriorate.
În același timp, exercițiile nu trebuie aplicate fără discernământ.
Programul trebuie ajustat după reacția pacientului și diagnosticul probabil.
Revenirea la activitate este un obiectiv în sine
Recuperarea nu urmărește numai ca pacientul să spună:
„Astăzi mă doare mai puțin.”
Întrebările utile sunt și:
- poate sta mai mult la birou?
- poate merge mai mult?
- poate ridica obiecte?
- poate urca scări?
- poate conduce?
- poate reveni la sport?
- poate dormi mai bine?
Funcția oferă o imagine mult mai relevantă asupra progresului decât scorul durerii privit izolat.
Ce poți face între episoade
Pentru multe persoane cu dureri recurente, contează ceea ce se întâmplă și atunci când spatele nu doare.
Pot ajuta:
- activitatea fizică regulată;
- evitarea perioadelor foarte lungi de sedentarism;
- progresia treptată a efortului;
- menținerea forței;
- un program de exerciții potrivit;
- gestionarea greutății atunci când este relevantă.
Nu există o „postură perfectă” pe care trebuie să o menții rigid opt ore pe zi.
Este adesea mai important să schimbi periodic poziția și să rămâi activ.
Consultația de recuperare poate fi accesată și prin CAS
Pentru pacienții asigurați există posibilitatea unei consultații de Medicină Fizică și Reabilitare prin CAS cu bilet de trimitere.
La consultație pot fi utile:
- investigațiile anterioare;
- scrisorile medicale;
- lista tratamentelor;
- documentele despre traumatisme sau intervenții;
- informații despre programele de recuperare efectuate anterior.
Nu este necesar să faci singur RMN înainte de consult doar pentru că durerea persistă.
În cadrul Clinicii Prevencia, medicul poate stabili dacă o investigație suplimentară ar schimba conduita și ce tip de recuperare este potrivit pentru problema identificată.
Ideea importantă
Durerea de spate nu se rezolvă întotdeauna stând în pat până când dispare.
Mai ales dacă problema revine, obiectivul trebuie să devină:
să înțelegi cauza suficient de bine + să recapeți mișcarea + să recapeți forța + să revii progresiv la activitate.
Uneori este nevoie de ortoped.
Alteori de neurolog sau reumatolog.
În multe situații în care problema principală rămâne limitarea funcțională, Medicina Fizică și Reabilitare poate organiza drumul de revenire la activitate.
Iar dacă durerea reapare de fiecare dată când încerci să te întorci la viața normală, întrebarea nu mai este doar:
„Cum fac să nu mă mai doară astăzi?”
Ci:
„Ce trebuie să recuperez ca să pot face din nou lucrurile pe care durerea m-a făcut să le evit?”
