În ultimii ani, serviciile online care analizează trăsăturile feței și recomandă intervenții estetice au devenit un fenomen global, transformând nesiguranțele legate de aspectul fizic într-o piață profitabilă. Aceste platforme, promovate prin TikTok și YouTube sub limbajul „științei” și al „autoperfecționării”, susțin că frumusețea poate fi măsurată și optimizată, conform unui raport al The Guardian. O astfel de platformă, Qoves, a devenit cunoscută pentru serviciile sale de „looksmaxing”, o practică care implică analiza detaliată a trăsăturilor fizice și recomandarea unor intervenții estetice, de la rinoplastie până la injecții cu Botox.
O experiență personală: de la nesiguranță la recomandări estetice
Danielle, în vârstă de 37 de ani, fost model, a apelat la Qoves după ce doi ani de șomaj i-au afectat încrederea în sine. Pentru o sumă de 330 de dolari, a primit un raport de 30 de pagini, care i-a evaluat nu doar aspectele obviu estetice, ci și trăsături precum forma urechilor și „feminitatea” trăsăturilor. Printre recomandările oferite au fost rinoplastia, blefaroplastia, implanturile de bărbie și pomeți, dar și microblading, fillere și injecții cu Botox. Danielle a spus că, deși știe că standardul pe care l-a dobândit pentru ceea ce este frumos este imposibil de atins fără o cheltuială considerabilă, consideră că un aspect mai atractiv ar putea aduce beneficii profesionale.
Impactul științific și psihologic al acestor servicii
Qoves susține că persoanele atrăgătoare sunt tratate mai bine în contexte precum spitalele sau tribunalele și că au șanse mai mari să obțină locuri de muncă și venituri mai mari. Cercetările confirmă parțial existența așa-numitului „efect de halou”, prin care oamenii atrăgători sunt percepuți drept mai inteligenți și mai sociabili. Totuși, specialiștii pun sub semnul întrebării fundamentul științific al acestor servicii. Dr. Mitch Brown, cercetător în psihologia atracției, avertizează că studiile existente sunt prea eterogene pentru a permite stabilirea unor standarde universale de frumusețe. „Nu cred că știința este suficient de clară pentru a face asta. Aș sfătui pe oricine să fie prudent”, spune el.
Un alt risc major este impactul asupra sănătății mintale. Dr. Tracy Vaillancourt, profesor de psihologie la Universitatea din Ottawa, avertizează că astfel de servicii pot fi deosebit de nocive pentru persoanele cu dismorfie corporală, tulburări alimentare sau stimă de sine scăzută. „În cele din urmă, vor exista implicații asupra sănătății mintale și va fi vorba despre comparația socială: să nu te simți niciodată suficient de bun și să nu simți că ai realizat vreodată suficient”, spune cercetătoarea. Criticii atrag atenția și asupra lipsei de transparență a algoritmilor, precum și asupra riscului ca aceștia să reproducă standarde eurocentrice de frumusețe. În loc să reducă nesiguranțele, analiza permanentă a feței le poate amplifica, transformând trăsături niciodată problematizate într-o listă de „defecte” care trebuie corectate.
B. Zamfir
