Cisterna Basilica, situată sub Istanbul, este una dintre cele mai fascinante și bine păstrate structuri istorice din lume. Construită acum un mileniu și jumătate, această imensă bază de apă a devenit, în timp, un „templu” de o frumusețe copleșitoare, atrăgând anual milioane de vizitatori din toate colțurile lumii.
Descoperirea unei minuni subterane: Cisterna Basilica
Sub caldarâmul vibrant al centrului istoric al Istanbulului, la doar câțiva pași de faimoasa Hagia Sophia, se ascunde o lume subterană uimitoare: Cisterna Basilica. Localnicii o numesc Yerebatan Sarayi, adică „Palatul Scufundat”, un nume care evocă misterul și frumusețea acestei structuri colosale. Cisterna a reprezentat inima sistemului hidraulic care a susținut Constantinopolul timp de secole, oferind apă dulce necesară pentru supraviețuirea populației și pentru funcționarea Marelui Palat.
Realizată în secolul al VI-lea, mai exact începând cu anul 532, sub patronajul direct al împăratului bizantin Iustinian I, Cisterna Basilica a fost construită ca răspuns la distrugerile provocate de sângeroasa Revoltă Nika, un eveniment care a pus în pericol stabilitatea imperiului. Orașul imperial avea nevoie urgentă de o rezervă strategică de apă, capabilă să alimenteze palatul și să asigure supraviețuirea populației în caz de asedii.
La realizarea acestei capodopere au participat peste 7.000 de oameni, iar rezultatul final a fost o catedrală acvatică de 9.800 de metri pătrați, cu o capacitate uluitoare de 80.000 de metri cubi de apă. Aprovizionarea se făcea direct din Pădurea Belgrad, situată la 19 kilometri nord de metropolă, prin apeducte monumentale precum Valens și Maglova, demonstrând ingeniozitatea desăvârșită a constructorilor vremii.
Când vizitatorii coboară cele 52 de trepte din piatră masivă, ajung într-un spațiu ireal. Structura interioară este susținută de o „pădure” de piatră formată din 336 de coloane din marmură și granit, fiecare având o înălțime de 9 metri, orânduite pe 12 rânduri paralele de câte 28 de coloane. Fiecare stâlp susține bolți elegante din cărămidă romană, îmbinate cu mortar hidrofug de mare rezistență.
Monumentul cunoscut drept Cisterna Basilica a fost ridicat în mare parte prin reciclarea unor materiale din vechi temple păgâne greco-romane, un procedeu numit spoliere, fapt ce explică diversitatea stilistică a capitelurilor corintice, ionice și dorice. Printre aceste arcade somptuoase, Cisterna Basilica păstrează detalii arhitecturale misterioase care continuă să suscite teorii pasionante.
Faimoasa „Coloană plângătoare”, sculptată cu motive ce înfățișează ochi de păun și picături de lacrimi, a fost înălțată în memoria sutelor de meșteri care au pierit în timpul șantierului. În colțul de nord-vest, două socluri sculptate cu chipul terifiantei Medusa atrag instantaneu toate privirile. Conform miturilor grecești, așezarea atipică avea menirea de a neutraliza privirea Gorgonei, deși istoricii moderni explică această alegere prin motive pur practice de susținere și calibrare a pilonilor.
După cucerirea otomană a Constantinopolului din anul 1453, rezervorul subteran a continuat să alimenteze o perioadă grădinile Palatului Topkapî, dar a fost treptat abandonat de otomani, a căror tradiție religioasă privilegia consumul de apă curgătoare. Redescoperirea sa istorică i se datorează savantului francez Petrus Gyllius la mijlocul secolului al XVI-lea, atras de relatările locuitorilor care scoteau apă și pescuiau prin podeaua caselor.
Inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, Cisterna Basilica a parcurs un amplu proces de consolidare finalizat în 2022, când vechile alei au fost înlocuite cu pasarele suspendate, o protecție pentru generațiile viitoare. Palatul scufundat de sub Istanbul. Secretele neștiute din Cisterna Basilica, sursa de apă a Constantinopolului. Acest edificiu spectaculos a atras atenția marilor regizori mondiali.
În filmul clasic „From Russia with love” din 1963, Sean Connery, în rolul agentului britanic James Bond, navighează într-o barcă cu vâsle printre coloane, într-o misiune clandestină de spionaj în timpul Războiului Rece, secvență ce a transformat spațiul denumit Cisterna Basilica într-o emblemă a culturii pop. Decenii mai târziu, în ecranizarea celebrului roman „Inferno” scris de Dan Brown, actorul Tom Hanks, în rolul profesorului Robert Langdon, trăiește momentul de maxim suspans al investigației sale chiar la baza pilonilor scufundați.
Bogdan Marinescu
