Adaugă 6pm.ro ca sursă preferată în Google
Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat, în cadrul unui interviu la Antena 3 CNN, un criteriu de bază pentru păstrarea statutului de oraș în cadrul reformei administrative-teritoriale. Conform declarațiilor oficiale, un oraș ar trebui să aibă cel puțin 10.000 de locuitori.
Reforma administrativ-teritorială și planul de reducere a județelor
Reforma administrativ-teritorială propusă de Partidul Social Democrat este unul dintre subiectele cele mai discutate în ultima perioadă. Potrivit planului, România ar putea trece printr-o reorganizare de amploare, care ar reduce numărul județelor de la 41 la doar 15. Acest lucru ar implica comasarea a 26 de județe, iar modelul luat în calcul este cel al actualelor Curți de Apel, care acoperă deja mai multe județe.
Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a invocat organizarea Curților de Apel ca un punct de plecare pentru reorganizarea județelor. Totuși, nu a confirmat că aceasta va fi varianta finală. Acest scenariu ar schimba radical harta României, conform surselor din Antena 3.
Una dintre cele mai importante modificări ar putea viza Capitala și zona metropolitană. Scenariul discutat în PSD ar presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale.
Criterii pentru orașe mici și implicații pentru reorganizare
Când a fost întrebat despre numărul de locuitori necesar pentru un „oraș mic”, Marian Neacșu a menționat că, în opinia sa, cifra de 10.000 de cetățeni ar fi una corectă. „Sunt vehiculate mai multe cifre. Opinez că cel puțin pentru momentul ăsta cifra de 10.000 ar fi una corectă”, a declarat vicepremierul.
Această propunere ar putea influența semnificativ structura administrativă a țării, cu implicații directe asupra statutului orașelor, a responsabilităților locale și a reorganizării județelor. Deși nu este clară încă varianta finală, reforma ar putea aduce schimbări majore în modul în care se administrează teritoriul românesc.
Cosmin L.
Cosmin L. urmărește politica românească de aproape, dar și unde ajung banii: contracte fără licitație, bugete, bănci, amenzi istorice. Când vrea o pauză, trece la cultură și sport, unde scrie cu aceeași atenție la detaliu.


