Adaugă 6pm.ro ca sursă preferată în Google
Într-o întâlnire deosebit de tensionată, Vladimir Putin a afirmat joi că nu este dispus să cedeze în ceea ce privește cerințele sale maximaliste pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Într-o discuție cu emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, președintele rus a propus un armistițiu temporar într-un oraș-cheie de pe linia frontului, în cadrul unei întâlniri la Kremlin. Aceștia au fost primiți de Putin, apoi au părăsit Kremlinul la sfârșitul după-amiezii, urmând să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, ultima etapă după negocierile ucraineano-ruse de la Abu Dhabi, desfășurate sub egida Washingtonului.
Putin insistează asupra teritoriilor revendicate, în timp ce Ucraina solicită o soluție de pace
Moscova promovează discuții axate pe vasta problemă a securității în Europa, după modelul „Ialta și Potsdam”, referire la conferințele din 1945 dintre URSS și puterile occidentale privind împărțirea Europei de după război. Însă Kievul și susținătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influență între Washington, Moscova și Beijing și solicită negocieri pentru a pune capăt, în primul rând, conflictului care durează de peste patru ani.
Volodimir Zelenski a declarat miercuri, la sosirea sa la Dublin, că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru a ajunge la un armistițiu înainte de 2027. Însă președintele rus a reiterat în fața emisarilor americani cerințele Rusiei privind teritoriile a căror anexare o revendică Moscova și a subliniat din nou că orice desfășurare de trupe străine în Ucraina ar însemna „continuarea războiului”.
Rusia ocupă în prezent puțin peste 19% din teritoriul ucrainean și revendică, încă din 2022, anexarea – respinsă de Kiev și de comunitatea internațională – a patru regiuni ucrainene pe care nu le controlează în întregime: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Liderul rus a calificat, de asemenea, drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfășurării de trupe străine în Ucraina, solicitată de Kiev ca garanție de securitate împotriva unei reluări a conflictului.
„Europenii știu acest lucru și ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfășura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat Putin. Totuși, reprezentanții americani au făcut apel la includerea europenilor în negocieri. „Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”, a argumentat Jared Kushner.
Miercuri seara, la Dublin, liderul ucrainean a salutat ceea ce a numit o „schimbare de ton”, mai „pozitivă”, din partea Statelor Unite în ceea ce privește participarea Europei. Într-un lung schimb de opinii cu emisarii lui Donald Trump, transmis – fapt rar – la televiziunea rusă, Vladimir Putin a respins orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului.
Pe de altă parte, președintele rus a propus joi în fața emisarilor Casei Albe pentru Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner, organizarea unei misiuni umanitare în orașul strategic ucrainean Kostiantinivka din regiunea Donețk, despre care armata rusă spune că l-a ocupat. Putin a menționat, de asemenea, că își dorește o misiune umanitară similară cu cea mediată de Prima Doamnă Melania Trump care a dus la evacuarea civililor din orașul Oleșkî din sud-estul Ucrainei.
În ceea ce privește planurile strategice ale Rusiei, un set de hărți distribuite de platforma de geopolitică GEOPOL 21 prezintă cum ar vrea Vladimir Putin să își extindă puterea spre Europa de Est prin ocuparea de teritorii. Potrivit acestor schițe, planul ideal al Rusiei s-ar desfășura în mai multe etape. Mai întâi ar viza cucerirea țărilor baltice și a Republicii Moldova, iar mai apoi invadarea Ucrainei și a Belarusului. La final, Rusia ar ocupa și câteva regiuni din Polonia și România.
Cezar
