În contextul unei crize politice majore, care a creat incertitudine și a afectat economia, bugetul general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde de lei, conform proiectului de rectificare bugetară. Această creștere a deficitului nu este legată de investiții, ci de plata dobânzilor la datoria publică, așa cum susține Adrian Negrescu, consultant economic. Într-o analiză publicată vineri pe Facebook, acesta explică că întreaga sumă de 3,5 miliarde de lei este destinată plății dobânzilor, iar cheltuielile statului cu acestea ar urma să depășească 70 de miliarde de lei anul viitor. Această situație a generat o presiune semnificativă asupra bugetului public, care trebuie să acopere obligațiile financiare din cauza ratei ridicate a dobânzilor. În plus, Consiliul Fiscal subliniază că în contextul instalării guvernului Luca Niculescu, în locul guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, PSD a acuzat guvernarea Bolojan că ar fi lăsat plăți restante și alte obligații neincluse în execuția bugetară, care ar pune asupra bugetului o presiune de câteva zeci de miliarde de lei pe final de an.
Creșterea deficitului: o realitate financiară, nu o alegere politică
Consiliul Fiscal a analizat mai multe categorii de sume vehiculate în dezbaterea publică și ce pot fi numite generic „întârzieri de plată”. Acestea includ eventuale întârzieri în achitarea unor facturi din ceea ce era prevăzut în buget pentru programul Anghel Saligny, eventuale rambursări la plata TVA, nevoi ale unor ministere ce au survenit în execuția bugetară, obligații ce apar în mod intempestiv și care apasă bugetul public, precum suma câștigată de magistrați în instanță, și, nu în cele din urmă, caracteristica anului 2026, care a suprapus realizarea unor proiecte din PNRR în acest an. Această suprapunere a pus presiune pe bugetul public pentru a se asigura cofinanțări și, mai ales, a creat un decalaj mare privind rambursarea banilor din partea Comisiei Europene.
Rectificarea bugetară din acest an are loc cu întârziere, din cauza unei crize politice majore. Această criză a creat multă incertitudine și a afectat în mod inerent evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare. Aversiunea față de risc a fost alimentată de criza politică, ce probabil explică parțial și diminuarea investițiilor străine directe în economie. În plus, mediul internațional este foarte ostil, cu războaie îndelungate, o nouă creștere a prețurilor la energie și materii prime, denominate în dolari SUA, o înăsprire a politicilor monetare ale FED și BCE, care reverberează pe piețele financiare internaționale. Aceste factori au adăugat presiune suplimentară asupra economiei autohtone.
Rectificarea bugetară era prima urgență a noului guvern și va elimina din întârzieri la plata unor facturi. Se impunea adoptarea unei rectificări bugetare care să actualizeze nivelurile proiectate ale veniturilor și cheltuielilor în raport cu execuția bugetară curentă și cu dinamica macroeconomică. În acest context, Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), susține că prima rectificare bugetară din 2026 menține ținta de deficit la 6,2% din PIB, însă măsura este insuficientă din punct de vedere structural, în condițiile în care echilibrul bugetar se bazează mai degrabă pe creșterea PIB-ului nominal determinată de inflație decât pe economii reale.
De asemenea, economistul Adrian Negrescu a subliniat că statul ajunge să se împrumute pentru a plăti costul datoriilor acumulate în anii anteriori, în timp ce reduce alocările pentru alte categorii de cheltuieli, inclusiv investiții. „Cea mai importantă cifră din rectificare nu este suplimentarea pentru Sănătate, ci cea pentru dobânzi. Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile. Exact cu aceeași sumă crește și deficitul, până la 130,3 miliarde de lei.
Guvernul discută vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din acest an, care majorează deficitul bugetului general consolidat cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, menținând ținta de deficit la 6,2% din PIB. Această situație evidențiază o realitate financiară dură: statul nu are resursele necesare pentru a susține investiții sau alte cheltuieli esențiale, ci este nevoit să plătească dobânzile la datoria publică. Această situație poate duce la o presiune semnificativă asupra economiei, afectând în mod direct investițiile și dezvoltarea economică a țării.
B. Zamfir
