Într-o Românie în care peste jumătate dintre români au legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora, conform Barometrului Diasporei realizat de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania, migrația nu mai este văzută ca o despărțire definitivă, ci ca o formă de mobilitate. Familia, banii, proprietățile și relațiile profesionale sunt factorii care păstrează legătura dintre românii din străinătate și cei rămași în țară. Potrivit datelor, 56% dintre români au legătură cu diaspora, ceea ce demonstrează că experiența migrației a devenit un element profund integrat în structura socială a țării. Din străinătate, legăturile cu România continuă prin intermediul familiilor, proprietăților, banilor trimiși acasă, soluțiilor bancare folosite, relațiilor profesionale și participării civile. Plecarea în străinătate nu mai presupune o ruptură definitivă de România, ci o conectare complexă, cu multiple dimensiuni, atât economice, cât și emoționale.
Barometrul Diasporei oferă o imagine detaliată a modului în care românii din străinătate păstrează legătura cu țara lor. Cercetarea a construit un index complex, care împarte populația României în patru categorii, în funcție de tipul de legătură cu diaspora: persoane care au trăit sau trăiesc în străinătate, persoane care au rude apropiate care au trăit sau trăiesc în alte țări, persoane care studiază sau au studiat în străinătate și persoane care nu au legături sau au o legătură redusă cu diaspora. Această clasificare arată cât de vastă este influența migrației asupra structurii sociale românești. Dincolo de cifre, există o realitate emoțională profundă: peste 17% dintre respondenți au copii care trăiesc în prezent în străinătate. Acest lucru aduce nu doar beneficii economice pentru familiile rămase acasă, dar și provocări emoționale și familiale. De exemplu, aproximativ 51% dintre respondenți menționează o răcire a unor relații, în timp ce 46% fac referire la situația copiilor care cresc fără unul dintre părinți. Aceste date arată cât de complexă este legătura dintre migrație și viața familială, cu impacte atât pozitive, cât și negative.
Banca Transilvania și rolul său în conectarea diasprei cu România
Banca Transilvania are un interes deosebit față de diasporă, conform declarațiilor lui Ömer Tetik, director general al instituției. „O privim atât din perspectivă de business, prin produsele și aplicațiile tot mai bune pentru diaspora, cât și prin rolul pe care îl putem avea în păstrarea legăturii cu România. Este și o componentă de mândrie națională: ne dorim să fim aproape de românii de pretutindeni și, dacă aleg să se întoarcă acasă, să îi susținem inclusiv prin soluții de finanțare”, a spus Ömer Tetik. În ultimii ani, Banca Transilvania a învățat mult din relația directă cu clienții din diaspora, prin evenimentele și vizitele frecvente în țările unde sunt comunități puternice de români. Această prezență activă în străinătate demonstrează că instituția nu doar că recunoaște importanța diasprei, ci și acționează pentru a păstra legătura cu aceștia. De asemenea, Banca Transilvania oferă soluții financiare adaptate nevoilor românilor din străinătate, contribuind astfel la menținerea unei legături economice și financiare durabile.
Conexiunea emoțională și economică: două fețe ale aceleiași monede
Dincolo de beneficiile economice, legătura dintre diaspora și România are și o dimensiune emoțională profundă. Pentru multe familii, copiii care pleacă în străinătate reprezintă o oportunitate de dezvoltare, dar și o sursă de tensiuni. Chiar dacă banii trimiși acasă pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață, nu pot compensa întotdeauna lipsa prezenței fizice a unui părinte. Acest lucru este evidențiat de faptul că 51% dintre respondenți menționează că unele relații sunt afectate, iar 46% se referă la dificultățile cu care se confruntă copiii care cresc fără unul dintre părinți. În același timp, legătura dintre românii din străinătate și cei din România este sustenabilă prin intermediul proprietăților, relațiilor profesionale și participării civile. Această realitate arată că migrația nu este o despărțire definitivă, ci o formă de mobilitate care păstrează legătura cu țara de origine. Experiența migrației a devenit o componentă esențială a identității românești, conectând diferitele părți ale comunității naționale într-un mod profund.
B. Zamfir
