Pentru tarile indatorate precum Franta si Italia, cresterea bugetului apararii va fi dificil de finantat fara reducerea altor cheltuieli. Efectul economic global este foarte incert.
Si acum incep cu adevarat dificultatile. Angajandu-se ca bugetul lor pentru aparare sa atinga 3,5 % din PIB in 2035, statele membre ale NATO, in special cele din Europa, se vor confrunta cu probleme dificil de rezolvat.
Aproape o treime dintre membrii europeni ai NATO aveau bugete militare sub 2% anul trecut. Si, pentru a avea o idee despre efortul care trebuie depus, un cifra este elocventa: daca europenii ar fi investit 3% din PIB-ul lor in aparare din 1993, ar fi trebuit sa aloce 415 miliarde de dolari suplimentari pe an pentru aparare, in termeni de paritate a puterii de cumparare (PPC) din 2020, au calculat economistii de la Allianz Trade. Acestea sunt „dividendele pacii”, legate de sfarsitul razboiului rece, pe care europenii nu le vor mai primi.
Un alt aspect important este ca, daca intreaga crestere a cheltuielilor ar trebui finantata prin indatorare, datoria publica a statelor europene ar trebui sa creasca cu 10 puncte din PIB in urmatorii zece ani, potrivit expertilor de la Capital Economics.
Pe scurt, provocarile sunt imense pentru un continent dotat cu un stat social relativ important in comparatie cu restul lumii si la care populatia este atasata.
Finantele publice sub presiune
In primul rand, „in afara de Germania si cateva tari din Europa de Nord care dispun de marja financiara necesara pentru a investi, celelalte tari, precum Franta sau Italia, care sunt mai indatorate, se vor confrunta cu dificultati mult mai mari”, explica Paul Berthier, economist la Rexecode.
Comisia Europeana a propus sa excluda investitiile in aparare din regulile bugetare in proportie de 1,5 % din PIB pe o perioada de patru ani, dar nicio tara nu doreste sa profite de aceasta posibilitate (care nu rezolva problema datoriei). Iar o datorie comuna ar putea fi dificil de pus in aplicare. Anumite tari vor trebui, asadar, sa faca alegeri.
Apoi, „efectul asupra cresterii economice europene al cresterii bugetelor de aparare va depinde in primul rand de cresterea productiei de echipamente militare pe Vechiul Continent”, afirma Stéphane Colliac, economist la BNP Paribas. „Capacitatea industriei europene de a raspunde cresterii viitoare a cererii va fi decisiva. Si pentru a reusi acest lucru, vor fi necesare realocari ale capacitatilor de productie, ceea ce ar putea necesita interventia statelor”, continua el.
De exemplu, in Germania, marele producator de armament Rheinmetall, care este coplesit de comenzi, intentioneaza sa reconverteasca o fabrica Volkswagen pentru a produce arme.
Limitarea importurilor
O alta dificultate este legata de dependenta actuala a europenilor de importurile din Statele Unite, in special, dar si din Coreea de Sud si Israel.
In Europa, aproximativ jumatate din achizitiile de echipamente de aparare ar depinde de importuri. Aceasta este o suma care nu va beneficia activitatii economice a Vechiului Continent.
Achizitionarea de avioane americane de ultima generatie, F-35, poate raspunde unei nevoi pe termen scurt, dar nu creeaza nicio activitate suplimentara. „Campionii nationali ai apararii trebuie sa devina campioni europeni. Acest lucru va necesita o abordare comunitara in anumite domenii, pentru ca industriasii sa poata beneficia de economii de scara”, potrivit lui Stéphane Colliac.
