Unificatoare şi populară, regina Margrethe a II-a, în vârstă de 82 de ani şi renumită pentru ţinutele sale întotdeauna impecabile, a modernizat cu subtilitate imaginea monarhiei daneze în timpul celor 50 de ani ai domniei sale, care vor fi sărbătoriţi cu mare pompă în acest weekend, informează AFP.
Pe 14 ianuarie 1972, la moartea tatălui ei, Frederik al IX-lea, după o domnie de 24 de ani, ea a devenit prima femeie care a urcat pe tronul ţării – Maregrethe I a fost doar regentă (1375-1412).
În epocă, doar 45% dintre danezi susţineau încă monarhia, ceilalţi considerând că cea mai veche casă regală europeană încă domnitoare nu îşi mai avea locul într-o democraţie modernă.
În prezent, procentul monarhiştilor din Danemarca a crescut dincolo de pragul de 75%, iar familia regală daneză se numără printre cele mai populare din lume.
Suverana, a cărei domnie ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai îndelungate domnii din istoria regatului danez, este considerată ea însăşi o veritabilă instituţie care pare de nezdruncinat.
Margrethe a II-a ar fi putut însă să nu fie niciodată regină, întrucât Constituţia daneză interzicea până în 1953 ca tronul şi coroana ţării să revină unei femei.
În detrimentul unchiului ei Knud şi al fiului acestuia, legea a fost schimbată în acel an prin referendum, la presiunea guvernelor daneze preocupate de chestiunea modernităţii.
Fundamentul popularităţii suveranei constă în faptul că „regina nu este deloc un politician, ea uneşte naţiunea în loc să o dezbine”, a explicat pentru AFP istoricul Lars Hovebakke Sorensen.
„A reuşit să fie o regină care a unificat naţiunea daneză într-o perioadă marcată de multe schimbări: mondializarea, apariţia statului multicultural, crize economice (…) şi pandemia de COVID-19”, a adăugat acelaşi istoric.
Programate iniţial în ianuarie, festivităţile asociate jubileului reginei daneze au fost amânate pentru luna septembrie din cauza pandemiei de coronavirus.
