Germania a inaugurat miercuri prima linie feroviară din lume ce funcţionează în întregime cu hidrogen, o etapă majoră pentru decarbonizarea sectorului feroviar, în pofida provocărilor şi a problemelor de aprovizionare ridicate de această tehnologie inovatoare, informează AFP.
Flota de 14 trenuri, furnizate de grupul francez Alstom în landul Saxonia Inferioară, circulă de acum pe linia de 100 de kilometri care leagă oraşele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervorde şi Buxtehude, aflat la mică distanţă de Hamburg.
„Suntem foarte mândri că am putut să aducem această tehnologie spre o exploatare comercială, în cadrul unei premiere mondiale”, a declarat miercuri CEO-ul Alstom, Henri Poupart-Lafarge.
Concepute în Franţa, în oraşul Tarbes, şi asamblate la Salzgitter, în Germania, trenurile cu hidrogen ale grupului Alstom – denumite Coradia iLint – reprezintă o premieră în acest sector de activitate.
Noua tehnologie este pista privilegiată de autorităţi pentru reducerea emisiilor de CO2 şi pentru înlocuirea locomotivelor diesel, care funcţionează încă pe 20% din rutele feroviare din Germania.
Noua flotă, care a costat „93 de milioane de euro”, va evita situaţia în care ar fi generate „4.400 de tone de CO2 în fiecare an”, potrivit LNVG, operatorul regional al reţelei.
Testele comerciale au fost desfăşurate începând din 2018 pe această linie, prevăzând circulaţia regulată a două trenuri cu hidrogen.
Alte legături feroviare îi vor urma exemplul: grupul Alstom a semnat patru contracte pentru mai multe zeci de trenuri, în Germania, Franţa şi Italia, şi afirmă că cererea va continua să crească.
„Numai în Germania, între 2.500 şi 3.000 de trenuri diesel vor putea fi înlocuite cu trenuri cu hidrogen”, a declarat Stefan Schrank, şef de proiect la Alstom.
„La orizontul anilor 2035, aproximativ 15%-20% din piaţa europeană regională va putea funcţiona cu hidrogen”, a spus Alexandre Charpentier, expert feroviar la cabinetul de consultanţă Roland Berger.
Trenurile cu hidrogen sunt deosebit de eficiente pentru micile linii regionale, unde costul unei tranziţii către garnituri electrice ar fi prea mare în raport cu rentabilitatea legăturilor.
