Adaugă 6pm.ro ca sursă preferată în Google
Într-o decizie previzibilă, dar cu implicații majore pentru economia românească, Banca Națională a României (BNR) se așteaptă să mențină rata de politică monetară la 6,5%, în cadrul ședinței de joi, 12 noiembrie 2026. Acesta este al doilea an consecutiv în care dobânda-cheie nu se modifică, de la 6,5% din august 2024, într-un context de inflație persistență și tensiuni de pe piețele globale. Conform sondajului Bloomberg, toți economiștii interviuați se așteaptă la o decizie de menținere a ratei, într-o atmosferă de incertitudine legată de evoluția inflației și de condițiile de lichiditate din economie.
Creșterea inflației și decizia BNR: un mesaj de austeritate
BNR a semnalat recent o creștere iminentă a prognozei de inflație, cu un nou raport care va fi adoptat în ședința de joi și prezentat ulterior. În ultimele luni, rata inflației a crescut, ajungând la 6,6% în septembrie, de la 6,2% în august, iar BCR prognozează o inflație de 6,9% în octombrie și de 7% la finele anului. Comparativ cu raportul din august, care prevedea o inflație de 6,1% la finele anului curent și de 3,4% la finele anului următor, estimările actuale arată o deviere semnificativă de la scenariile anterioare.
Ciprian Dascălu, economist șef la Banca Comercială Română, subliniază că BNR este așteptată să vină cu un mesaj mai puțin orientat spre o politică monetară mai acomodativă, având în vedere inflația peste prognoză și menținerea unei orientări restrictive în rândul marilor bănci centrale. Sectorul bancar a înregistrat în octombrie un deficit de lichiditate de 1,7 miliarde de lei, față de un exces de 20-30 de miliarde de lei în precedentele două luni, într-o situație care reflectă eforturile de contracarare a presiunilor de depreciere asupra leului. Dobânzile de pe piața monetară au crescut în ultimele luni, pe măsură ce excesul de lichiditate a fost absorbit prin intervenții valutare, împingând poziția de lichiditate a sistemului bancar față de BNR în deficit în octombrie, pentru prima dată din iunie 2025
Dobânda efectivă de politică monetară a urcat la 6,07% în octombrie, de la 5,50% al facilității de depozit, iar BCR consideră că traiectoria pe termen mediu a EUR/RON va depinde de credibilitatea eforturilor de consolidare fiscală și de stabilitatea mediului politic. În contextul în care transmiterea deprecierii cursului în inflație este estimată la 0,3 puncte procentuale, BNR vede un spațiu limitat pentru o depreciere suplimentară a leului.
Reduceri abia în 2027: un plan de relaxare condiționat
În ciuda tensiunilor de pe piețe și a presiunilor din economie, BCR prognozează o reducere a ratei cheie abia în 2027, cu condiția continuării consolidării fiscale în România și a încheierii ciclului de înăsprire monetară în zona euro. „Considerăm foarte puțin probabile majorări ale dobânzii în România, având în vedere că economia continuă să funcționeze cu un deficit de cerere amplu”, notează Dascălu, subliniind că încă nu se vede un semnal clar de relaxare a politicii monetare.
În regiune, ING Bank se așteaptă ca Banca Cehiei să rămână cea mai restrictivă bancă centrală, cu posibile noi creșteri de dobânzi la începutul anului viitor, urmată de cea a Poloniei, unde sunt anticipate creșteri totale de 50 de puncte de bază. În contrast, România și Ungaria rămân pe o traiectorie diferită, cu BNR menținând o poziție austeră, în ciuda cererii din partea economiei reale pentru o mai mare flexibilitate.
Cosmin L.
