Comisia Europeană va prezenta joi, 17 septembrie, KIDS Act, un proiect legislativ care urmează să introducă o vârstă minimă comună în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru accesul la rețelele sociale. Potrivit surselor, propunerea va include și obligații suplimentare pentru companiile de tehnologie, acoperind nu doar platformele precum TikTok, Instagram sau Facebook, ci și aplicațiile de tip AI companion, chatboții bazate pe inteligență artificială și jocurile online.
Detalii despre propunere și reglementări
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, a confirmat că KIDS Act va fi prezentat oficial joi, 17 septembrie. Totuși, propunerea nu va intra imediat în vigoare. Textul va trebui negociat și aprobat de Parlamentul European și de statele membre în Consiliul UE. Documentele pregătitoare consultate de POLITICO indică înlocuirea regulilor naționale diferite cu un prag minim de vârstă valabil în întreaga Uniune Europeană. Totuși, nivelul exact al pragului nu este clar în documentele citate, iar textul poate fi modificat până la prezentarea oficială.
Peste 10 țări europene au adoptat sau analizează limite de vârstă pentru rețelele sociale, cele mai multe propuneri situând pragul între 13 și 16 ani. Parlamentul European s-a pronunțat anterior pentru 16 ani, însă această poziție nu este obligatorie. În Franța, legea adoptată în iulie interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. Senatul a aprobat textul cu 243 de voturi pentru și 2 împotrivă, iar Adunarea Națională a adoptat ulterior aceeași propunere. Executivul francez urmărește aplicarea regulii pentru conturile noi din septembrie și, după expirarea unui termen de patru luni, pentru conturile create anterior, la începutul lunii ianuarie 2027.
KIDS Act ar urma să includă platformele de video-sharing, jocurile online, chatboții AI și aplicațiile de tip „AI companion”. Acestea din urmă sunt servicii concepute pentru conversații pe termen lung și, în unele cazuri, pentru simularea unei relații personale sau emoționale cu utilizatorul. Instrumentele digitale folosite exclusiv în scop educațional ar urma să fie exceptate. Proiectul ar extinde astfel obligațiile de protecție a minorilor dincolo de rețelele sociale.
Documentele pregătitoare prevăd principiul „safe by design”, adică proiectarea produselor digitale de la început astfel încât să reducă riscurile pentru minori. Regulile ar putea afecta sistemele de recomandare, notificările, redarea automată și mecanismele care mențin utilizatorii pe platformă. Noua legislație ar urma să includă și instrumente suplimentare pentru părinți și tutori.
Comisia Europeană intenționează să creeze o arhitectură de aplicare asemănătoare celei introduse prin Digital Services Act și AI Act. Pentru companiile și serviciile considerate cu risc ridicat, Bruxelles-ul ar putea avea un rol central în supraveghere. Documentele analizate indică și posibilitatea unor taxe de supraveghere plătite de companiile vizate, după modelul utilizat în legislația digitală europeană. Detaliile privind sancțiunile, autoritățile responsabile și modul în care platformele vor demonstra respectarea cerințelor urmează să fie clarificate în propunerea oficială.
În aprilie, Ursula von der Leyen a anunțat că instrumentul european pentru verificarea vârstei este pregătit tehnic. Sistemul este conceput pentru telefoane și computere și permite confirmarea vârstei necesare fără ca platforma să primească toate datele din documentul de identitate. Franța, Spania, Germania, Danemarca și Grecia s-au numărat printre statele care au cerut o protecție online mai bună pentru copii. Irlanda, care deține până la finalul anului președinția prin rotație a Consiliului UE, a inclus siguranța online a copiilor între priorități și susține o abordare europeană privind verificarea vârstei.
Un sondaj prezentat de Comisia Europeană în iunie arată că tinerii din UE petrec, în medie, aproximativ 4,5 ore online într-o zi de școală și peste șase ore pe zi în weekend. Comisia a constatat și o legătură între vârsta la care copiii încep să folosească rețelele sociale și timpul total petrecut în fața ecranelor. În iulie, grupul special de experți înființat de Ursula von der Leyen pentru siguranța copiilor online și-a prezentat raportul final. Raportul a analizat un prag comun european de vârstă pentru rețelele sociale, efectele rețelelor sociale, jocurilor și instrumentelor AI asupra copiilor și responsabilitatea companiilor tehnologice.
În Australia, legea care interzice platformelor să permită crearea de conturi de către persoanele sub 16 ani a intrat în vigoare la 10 decembrie 2025. Potrivit Agerpres, relatat de Profit.ro, datele Qustodio arată că 11,36% dintre copiii de 10-12 ani au folosit TikTok în iulie 2026, față de 10,73% în noiembrie 2025 și 11,42% în decembrie 2025. În rândul tinerilor australieni de 13-15 ani, 25,96% erau încă prezenți pe TikTok în iulie 2026, cu aproximativ 1% mai puțini decât înainte de blocare. Utilizarea Snapchat și Instagram era în creștere, iar WhatsApp a înregistrat o creștere semnificativă, deoarece nu este vizată de lege.
Qustodio și-a bazat statisticile pe date lunare anonimizate. În analiza companiei, utilizarea rețelelor sociale înseamnă mai mult de cinci minute consecutive într-o anumită lună. Yasmin London, expertă în securitate online la Qustodio, a avertizat că unii minori ar putea folosi rețele VPN sau și-ar putea falsifica vârsta. Regatul Unit intenționează să introducă o interdicție de tipul celei din Australia pentru persoanele sub 16 ani, cu aplicare estimată în primăvara lui 2027, în completarea legii privind siguranța online deja în vigoare.
Următorul pas este prezentarea oficială a KIDS Act, joi, 17 septembrie, după care propunerea va intra în negocierile dintre Parlamentul European și statele membre în Consiliul UE.
Cezar
